Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim și începutul Drumului Crucii

În Duminica dinaintea Sfintelor Pătimiri, Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătoare cunoscută și sub numele de Duminica Floriilor. Este o zi cu o profundă încărcătură teologică și liturgică, o punte între perioada pregătitoare a Postului Mare și Săptămâna Mare, o zi a bucuriei luminoase care prefigurează, totodată, taina suferinței și a învierii.

Evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim este relatat de toți cei patru evangheliști (Matei 21, Marcu 11, Luca 19 și Ioan 12), ceea ce arată importanța sa în istoria mântuirii. După învierea lui Lazăr din Betania – semn mesianic de netăgăduit – Mântuitorul este întâmpinat în Ierusalim de mulțimile care Îl aclamă ca pe un Împărat și Mântuitor: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!” (Ioan 12, 13).

Această intrare triumfală nu are nimic din fastul imperial lumesc. Hristos vine blând, „călare pe mânzul asinei”, în chip smerit, dar cu autoritatea Celui care are putere asupra vieții și a morții. Este recunoscut de popor ca Fiu al lui David, dar majoritatea nu înțelege că Împărăția Sa „nu este din lumea aceasta”.

Astfel, Floriile nu sunt o simplă comemorare a unui episod istoric, ci o revelare a împărăției mesianice care se împlinește prin cruce și Înviere. Este o intrare în taina mântuirii, un moment de adâncă reflexie duhovnicească asupra modului în care Îl primim pe Hristos în „Ierusalimul” sufletului nostru.

Duminica Floriilor este o sărbătoare împărătească, plină de lumină și nădejde. Este ultima zi cu caracter de sărbătoare înainte de intrarea în sobrietatea Săptămânii Mari. În această zi, în biserici se binecuvântează ramuri de salcie sau de palmier, în amintirea ramurilor cu care poporul L-a întâmpinat pe Hristos. Acestea sunt apoi luate de credincioși ca semn al binecuvântării și biruinței lui Hristos.

În tradiția românească, salcia a căpătat o simbolistică aparte, legată de smerenie și rodnicie. Legenda spune că salcia s-ar fi plecat peste un râu pentru a o ajuta pe Maica Domnului să-și continue drumul, motiv pentru care Hristos a binecuvântat-o. De aceea, ramurile de salcie sunt folosite nu doar la Floriile liturgice, ci și în alte momente din viața religioasă a poporului.

Floriile ne cheamă să ne întrebăm: în ce chip Îl primim noi pe Hristos? Îl întâmpinăm cu osanale de pe buze, dar cu inima rece? Suntem alături de mulțimea care Îl slăvește duminică, dar care Îl va răstigni vineri? Această sărbătoare este o chemare la sinceritate și pocăință, la o primire reală a Domnului în viața noastră.

Ramurile de salcie, cu frunzele lor flexibile, ne amintesc de nevoia de a fi smeriți, de a ne pleca voința în fața voii lui Dumnezeu. Floriile sunt, astfel, și un examen al sufletului, o ultimă lumină a bucuriei înainte de întunericul voluntar al suferinței mântuitoare.

Sărbătoarea Floriilor este indisolubil legată de minunea învierii lui Lazăr, prăznuită cu o zi înainte. Această minune este un semn al dumnezeirii lui Hristos și un preambul al propriei Sale Învieri. În acest sens, Intrarea în Ierusalim devine nu doar un eveniment mesianic, ci și unul escatologic – o anticipare a biruinței definitive asupra morții.

În popor, Duminica Floriilor este și ziua celor care poartă nume de floare – simbol al frumuseții, purității și trecerii. În acest sens, sărbătoarea este și o celebrare a vieții, a primăverii sufletești, o înnoire a nădejdii în Înviere.

Această dimensiune populară nu este lipsită de profunzime duhovnicească. Așa cum florile înfloresc în lumină, tot așa sufletul trebuie să înflorească în harul lui Dumnezeu. Numirea unei persoane cu un nume de floare este o chemare simbolică la frumusețea virtuții.

Duminica Floriilor ne pregătește pentru întâlnirea cu crucea și cu Învierea. Ne învață că slava adevărată vine prin smerenie, că Hristos vine nu ca un conducător pământesc, ci ca un Mântuitor jertfitor. Să-L primim, așadar, cu ramuri ale credinței, cu hainele smereniei noastre și cu inimile curate, pentru ca și noi să fim părtași ai biruinței Sale.