Lăsatul Sec de Brânză este o sărbătoare importantă în calendarul ortodox, marcând ultima zi în care credincioșii pot consuma produse lactate și ouă înainte de începutul Postului Mare. Aceasta are loc în Duminica dinaintea intrării în Postul Paștelui și urmează după Lăsatul Sec de Carne, care are loc cu o săptămână înainte.
Semnificația Religioasă
Lăsatul Sec de Brânză simbolizează pregătirea spirituală pentru Postul Mare, perioada de 40 de zile de purificare, rugăciune și abstinență care precede Sărbătoarea Paștelui. În această zi, creștinii ortodocși își cer iertare unii altora, gest care reflectă învățăturile biblice despre iubirea aproapelui și împăcarea cu cei din jur.
Tradiții și Obiceiuri
- Masa festivă – Este obiceiul ca familiile să se reunească și să pregătească mâncăruri tradiționale pe bază de brânză, lapte, ouă și pește. Clătitele, plăcintele cu brânză sau alivanca sunt preparate des în această zi.
- Împăcarea și iertarea – Se spune că înainte de intrarea în post, oamenii trebuie să-și ceară iertare unii de la alții pentru greșelile din trecut.
- Focurile purificatoare – În unele zone ale țării, se aprind focuri în curți sau pe dealuri, simbolizând curățarea sufletului și alungarea energiilor negative.
- "Bătutul alviței" – Un obicei specific în anumite regiuni ale României, unde copiii și tinerii participă la un joc tradițional în care încearcă să prindă bucăți de alviță legate cu sfoară.
Lăsatul Sec de Brânză este un moment de reflecție, de întărire a legăturilor de familie și de pregătire spirituală pentru una dintre cele mai importante perioade din anul bisericesc.