Sfântul Ierarh Donat, Episcopul Evriei – Ocrotitor al Ortodoxiei și Luminător al Adevărului în Epirul de Nord

Viața Bisericii este marcată de strălucirea sfinților care, asemenea stelelor din firmamentul ceresc, au luminat vremurile întunecate ale istoriei cu lumina dreptei credințe, a virtuții și a păstoririi cu dragoste. Un astfel de luminător al veacurilor este Sfântul Ierarh Donat, Episcopul Evriei, cinstit cu deosebită evlavie în data de 30 aprilie. Personalitatea sa se înscrie în rândul marilor ierarhi misionari ai secolului al IV-lea, un veac crucial pentru consolidarea Bisericii în imperiul roman de răsărit, imediat după Edictul de la Milano (313), care a pus capăt persecuțiilor și a oferit creștinismului libertatea de manifestare.

Sfântul Donat s-a născut în jurul anului 330, în părțile Epirului – o regiune aflată astăzi între sudul Albaniei și nord-vestul Greciei. Epirul era, în acea vreme, un ținut al frontierelor, atât geografice, cât și spirituale, unde influențele păgâne persistau în comunitățile rurale, iar creștinismul abia începea să pătrundă și să se organizeze. Familia lui Donat a fost una creștină, dar modestă, caracterizată printr-o viață curată și dedicată virtuților evanghelice. Educat în spiritul învățăturii creștine, Donat s-a arătat de tânăr înclinat spre viața ascetică și spre slujirea aproapelui.

Datorită vieții sale curate și înțelepciunii sale, Donat a fost hirotonit episcop al Evriei (Evryea), o cetate din Epirul de Nord. Păstorirea sa, desfășurată într-un context în care Biserica încă se confrunta cu reminiscențele păgânismului și cu neînțelegerile doctrinare, a fost marcată de curaj, dăruire și harul făcător de minuni. Donat s-a remarcat prin lupta împotriva ereziilor ariene, afirmând hotărât învățătura ortodoxă stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), și sprijinind activ lucrarea de catehizare a poporului.

Sfântul Donat a fost binecuvântat de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, motiv pentru care a fost numit și „făcătorul de minuni”. Una dintre cele mai cunoscute minuni ale sale a fost izgonirea unui balaur ce se adăpostea într-un izvor și aducea moarte și teroare locuitorilor. Cu rugăciune și credință, Donat a înfruntat fiara și a izgonit-o, readucând pacea și sănătatea în rândul credincioșilor. Tot el a fost cunoscut pentru vindecările miraculoase, învierea unui mort și pentru izbăvirea orașului de o secetă cumplită, prin rugăciunile sale.

Minunile sale nu au rămas neobservate nici în cercurile imperiale. Împăratul Teodosie cel Mare (379–395), un apărător al ortodoxiei, i-a arătat un profund respect, chemându-l la Constantinopol și cinstindu-l cu daruri și aprecieri. Sfântul Donat, însă, și-a păstrat smerenia și a refuzat onorurile lumești, întorcându-se la eparhia sa pentru a continua lucrarea pastorală.

Sfântul Donat a trecut la Domnul în jurul anului 387. Cinstirea sa s-a răspândit rapid în Balcani, mai ales în Epir și în spațiul Iliric. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj, iar moaștele sale au fost mutate la Veneția în secolul al IX-lea, în urma invaziilor slave și arabe, pentru a fi protejate, dar o parte dintre ele s-au reîntors în regiunea natală în perioada modernă.

În Biserica Ortodoxă Română, cinstirea Sfântului Donat este mai puțin cunoscută, dar recent, prin consolidarea legăturilor cu Ortodoxia greacă și albaneză, evlavia față de acest mare ierarh începe să se manifeste și în spațiul românesc. Eparhiile din vestul țării, apropiate geografic și spiritual de Balcani, i-au adus uneori pomenire, iar numele său este invocat în rugăciuni pentru ploaie, sănătate și ocrotire împotriva pericolelor.

Viața Sfântului Ier. Donat este o mărturie vie a lucrării Duhului Sfânt în Biserica lui Hristos. Episcop al marginilor Imperiului Roman, el a fost nu doar un păstor vrednic, ci și un mărturisitor al dreptei credințe, făcător de minuni și prieten al sfinților și al împăraților. Harisma sa de a aduce lumină în întunericul ignoranței și de a vindeca durerile omenești îl face un model pentru ierarhii de azi, dar și pentru toți credincioșii care caută o viață curată, plină de Duhul Sfânt.

Să ne rugăm Sfântului Donat, făcătorul de minuni, să mijlocească pentru Biserica lui Hristos, pentru ploaie binecuvântată, pentru sănătatea noastră trupească și sufletească și pentru întărirea credinței în timpurile de încercare.